marți, 27 decembrie 2016

Soricelul mustacios si branzica de pe stalp

                                
                       A fost odata ca niciodata un soricel care traia intr-un satuc ce avea in mijocul lui un stalp destul de inalt din piatra lucioasa. Nimeni nu stia cine facuse acel stalp sau de ce dar stiau ca a fost acolo dintotdeauna. Pentru a te putea urca pe stalp trebuia sa iei acordul sefului satului. Intr-o buna zi a aparut in varful stalpului o bucata imensa de branza foarte apetisanta care il inebunea pe soricelul mustacios. Pe langa faptul ca stalpul era din piatra lucioasa si nu se putea catara pe el soricelul mai avea o problema: avea labutele alunecoase din cauza unei substante in care intrase cu ceva vreme in urma. Ce am uitat sa va spun e ca soricelul mustacios facea parte dintr-o haita. Era mai-marele lor.
            -Ce sa fac? Cum sa fac?, se tot gandea soricelul plimbandu-se prin padure. Fiind foarte bun prieten cu maimuta, aproape rude (daca putem spune asa), ii veni o idee. Se duse la prietenii lui soricei, purcei si magarusi si le spuse:
            -Ii voi propune sefului satului sa se urce maimuta dupa branza, zise el si asa facu.
Din pacate pentru soricel acesta fu refuzat. Din nu stiu ce motiv acesta fu refuzat.

            -Altcineva! zise seful satului. Acesta stia ca pana la urma trebuia sa se ocupe cineva de bucata de branza, altfel, daca timpul trecea aceasta ar fi inceput sa se strice si sa puta. Acum suntem si noi curiosi: Oare soricelul va trimite pe altcineva sau se va certa cu seful satului?

miercuri, 7 decembrie 2016

Pe 11 lei ca o sa doara!


Pare-mi-se mie ca exista interes sa fim dezinteresati. Sa habar n-avem si sa actionam din ce ne aducem aminte. Memoria colectiva e mereu scurta. Pe asta se bazeaza ei. Noi nu prea ne bazam pe ei. Lor nu le pasa de noi. Noi nu le zicem nimic. Din pacate. Ne mai aducem aminte? Nu! Nu stim nimic nou si alegem tot ce e vechi. Ca p-aia parca-i stim. Cand pe unii cand pe altii i-aca i-aca-asa! Peste patru zile unii nu vor sti ce i-a lovit iar noua nu ne va veni sa credem ce ni s-a intaplat. Si n-o sa zic: nu v-am zis eu ?!. Nu. Trece repede si asta si putem sa ne avantam linistiti sau nu in manacare si bautura ca e sezon. Colinde. Imi vin in cap doua versuri dintr-un colind:
                                   Sculati gazde nu dormiti
                                   Vremea e sa va treziti!

...casa poporului nu va fi folosita in interesul lui. Nu vor fi bani decat pentru niste pensii si mai speciale. In schimb pensionarilor care au muncit o viata iar li se va rade-n fata. Singurul lor plan pentru noi e ca o data la patru ani sa ne arate ca ceilalti sunt niste nenorociti. Pentru ca nu au niciun plan de douazecisisapte de ani incoace ne-au nenorocit, ne nenorocesc si ne vor nenoroci si de acum incolo. Pentru ca noi nu vrem sa ii oprim. Sa tinem minte. Suntem atat de pasnici orice ne-ar face ca mai bine plecam. Plecam departe. Pana cand? As fi in stare sa fac pariu pe 11 lei ca pe 11 o sa doara! O sa doara ce-o sa iasa. Din urna cu cxxxt!

marți, 6 decembrie 2016

Carantina-cantina-cocaina

Inainte de telefonul fara fir

                                    Portul Constanța, în CARANTINĂ


S-a gasit o pasare moarta la care s-a depistat virusul gripei aviare (H5N8).
Este vorba de un cormoran. Acesta este un al doi-lea caz dupa cel din 28 noiembrie A.C. cand a fost gasit un cadavru de lebada.

                                                                                                          *stire adevarata

Dupa telefonul fara fir


                             In portul Constanța o noua CANTINĂ

Se pot servi preparate din pasare cu garnituri si sosuri absolut delicioase.  Preparatele din peste sunt si ele la mare cautare. Rezervarile se pot face si on-line pe adresa www.cantina2dinportulconstanta.ro


                                                                                                          *stire falsa

Fara niciun fel de telefon


Ma cxc in ele de stiri



                                                                           *baga chill

miercuri, 23 noiembrie 2016

Mai NIMIC despre alegeri

                                Nu stiu cum se face dar taman acu’ s-a gasit apanova  (aia care ne cer noua bani pentru ce ploua din cer- ca canalizarea (sic!) lor transporta fluidu’- de parca ei au pus tevile alea nu tatii si bunicii nostrii da deh’!) sa faca o groaza de santiere pentru schimbat tevi.  Luna asta! Nu cand era cald si bine ci acu’ cand e frig si sta sa vina viscolu’. Da’asta-vara nu ii vedea nimeni ca era lumea plecata in concediu. Pe ei trebuie sa ii vezi cand fac ceva. Noi doar scuzam disconfortul. Da’ nu asta vroiam sa va spun . Nici ca sta in firea lucrurilor sa se faca toate alea fix inainte de alegeri. Ci despre faptul ca a pornit un mic razboi pe strada mea. Astia de gauresc strada nu pot sa isi faca treaba daca sunt masini parcate. Parcagii daca nu parcheaza masini ar trebui sa gaseasca ceva adevarat de lucru.  Ceea ce e imposibil. Iata si conflictul. Mai ceva ca NATO-Rusia. Sa vezi ce amplasau baietii scuturi si ailalti baterii anti scuturi. Sa vezi ce declaratii faceau si unii si altii. Se foloseau toate armele. Diplomatia mai putin. Lipsea un singur lucru din peisaj. Politia. Nu era nici politia adevarata nici cea locala. Cea falsa. Ii zic asa pentru ca nu rezolva nimic in privinta parcagiilor. Ei dau amenzi. Aia nu le platesc. Intre timp se intreaba prieteneste unii pe altii. Aia: Ce faci sefu’? Iar politistii falsi ii intreaba: Ce iti fac copii? As pune un pariu cu mine insumi dar imi e teama ca va trebui sa imi dau bani. Ar fi bine. Ca trebuie sa platesc apa. Aia care pica din cer si aia care vine ruginita pe teava. Deci: Sunt sigur ca dupa modernizarea vietii-anii tineretii, apa desi va veni partial prin ceva tevi noi-noute si de plastic de-ala negru cu dungi galbene (o fi cancerigen genu' ala de plastic???) va veni tot ruginita. Pfiuu...proasta combinatie! Asta cu apanova.

miercuri, 16 noiembrie 2016

As sta chill da' nu prea-mi vine!


Din ciclul n-au cum sa..voteze britanicii un Brexit, americanii pe Trump, moldovenii pe Dodon si bucurestenii pe Firea, vorba lu’ Connex (tata lu’vodafone sau aia mancati de vodafone deh!) de odinioara: Viitorul suna bine! Daca te uiti la tv te ia cu panica. Daca te uiti pe FB te ia cu panica. Toate tarile din jurul nostru sunt vopsite in rosu mai ceva ca curu’ maimutei.  Putin zice ca daca mai aduc astia bombe la Deveselu trimite si el una.  Colac peste pupaza se apropie Black Friday si imediat dupa, vine Mos Nicolae si Mos Craciun. Sa ne tiuie urechile de la atatia clopotei. Timp intre care ni se aduce aminte sistematic ca nu suntem pregatiti pentru un eventual cutremur. Ca s-a scumpit RCA-ul. Ca spitalele sunt varza. Ca trebuia sa ne rezervam inca din vara locuri pentru Revelion 2017 si ca acum e deja prea tarziu. Dar iata ce de bunatati au pregatit ei pentru cei care au fost destepti si si-au rezervat locuri. Ca e campanie dar nu e campanie, ca nu mai e voie sa fie cum era, ca asta pot face doar in precampanie dar despre un program concret de initiative legislative nu vorbeste nimeni. Ca doar vom vota senatori si deputati , nu? Cati?... ca am uitat. 300? Parca a fost un referendum mai demult pe tema asta. Da’ pensii speciale ati putut sa va votati carnatilor si carnatelor? -Putut! Sa va putut si yo! Se vorbeste doar despre pomeni...pentru cei carora le-a murit speranta. Despre cei care au murit acum un an s-a vorbit sporadic doar in jurul datei de 30. Vorba lu’ don’ presedinte: ,,A trebuit sa moara oameni ca acest guvern..’’. Asa a venit Ciolos la palatul Victoria. De fapt asa s-a pus batista pe tambal. Sa nu va puna cineva sa ma banuiti ca i-as tine partea baietelului de lemn cu nasul mare. Nici vorba! Mai sunt pe la tv si cei care au o treaba clara. Sa vorbeasca apasat si cat mai des despre faptul ca romanii sunt asa si pe dincolo si ca afara se poate da’ la noi nu, ca noi romanii suntem asa si pe dincolo. Si mi-e tare greata! As sta chill cum stau unii da’ nu imi vine. Sa (mai) auzim (si) de bine!

P.S. Bagati o ureche si la Care cum ar fi!


joi, 23 iunie 2016

Gandurile astea din cauza asta:





Bun. Sa folosim prezumtia de vinovatie (ca aia de nevinovatie am tot folosit-o si nu a dat roade) si sa gandim ca ai fost un cxxat baxxt care a furat cat a putut el de mult si in viitor vei fi condamnat la parnaie acasa. Nu de alta da’ sa apuci si tu un pic sa te relaxezi dupa atatea inginerii finaciare frauduloase (noi restu’ facem echilibristica financiara de la o luna la alta-ceea ce e cu totul altceva-noi muncim iar voi va sacrificati vietile pentru binele nostru, asa-i? @##$$$*^^%%$!!!). Asta in cazul in care colegii tai vor fi la fel de mxxsti ca tine si iti vor lua capul atunci cand vei avea mai mare nevoie de un zid de aparare colegial in fata justitiei. Cred ca vom intalni situatia in care tu paxxxxma orxxxara vei fi in arest acasa si pensia speciala iti va veni in continuare. Pai in cazul asta iti transmit  cu litere de-o schioapa: Muxxa mxxe jixxxxe oxxxnara ce esti! Inmultit cu cati ati votat pentru.

miercuri, 22 iunie 2016

Brexitu' si Trampu’ ce ne vor schimba lumea (?)


                                                         
            Profetii rahatului aruncat in ventilator ne avertizeaza ca daca astea doua lucruri se vor intampla va fi vai si amar. He, he, he! La noi va fi vai si amar cat cuprinde ori ca se vor intampla astea doua ori ca nu. Noi nu am scapat de vai si de amar niciodata. Unu a stat in dreapta unu in stanga. Am ales intotdeauna raul cel mai mic. Avem antrenamet. Asa ca sarim peste din oficiu. E dreptul oamenilor de a alege. Al englezilor daca vor in UE si al americanilor daca il vor pe afacerist in fruntea statului. Simplu. Ei isi vad de ale lor noi ar trebui intai si intai sa ne vedem de ale noastre. De dureri, de bube si de junghiuri. Daca vrem sa nu le mai avem ar trebui sa nu ne mai fie frica ca ni se va schimba lumea. Sa o schimbam noi! Oricat de urat ar suna schimbarea chiar sta in fiecare dintre noi. De la locul in care stam, la job-ul pe care il avem, oamenii cu care ne intalnim si tot ceea ce facem. Nu iti plac merele turcesti? Nu le mai cumpara. Vezi ca gasesti si mere romanesti. Ai auzit povestea cu falimentul McDonals din Bolivia? Daca nu google it! Bun. Gandeste un pic si da-ti seama ce putere ai.
-Hai ba Sapro, las-o-n caxxt ca nu-i chiar asa!(e posibil sa gandesti chiar acum).

Daca asa ai gandit permite-mi te rog sa te provoc la o incercare. Pune pe hartie trei lucruri care te deranjaza in viata ta, gandeste-te cum le poti schimba in bine si fa-o! Schimba cele trei lucruri. Asa cum vrei tu. Doar trei. Dupa ce intradevar le-ai schimbat fa o analiza si tine-o pentru tine. Daca functioneaza ai aflat un secret. Chiar iti poti schimba lumea. Intinde mana si ia-ti nu astepta sa ti se dea. Nu-ti va da nimeni. Schimba-ti lumea!

duminică, 19 iunie 2016

Panica din porumb si galeata cu apa

                                     
                                                                          Poveste locala cu accente  sf

                         O zi torida. Caldura mare. Nu adia niciun firicel de vant si parca nici mustele nu mai aveau chef sa zboare. Se auzeau glasuri de greieri lesinati ce parca ziceau: ,, alege-ma pe mine’’. De parca cineva ar alege un greiere. Sa ce? Sa te frece la cap cat e vara de lunga! Si credeti-ma pe cuvant va fi o vara lunga. Porumbul, inalt cam de un metru si saizeci de centimetri statea aliniat si nemiscat asa cum stau soldatii in careu la inspctie. Era duminica si soarele parca se misca ceva mai lenes pe cer. Doar o impresie. Armata de porumb avea o misiune clara. Aceea de a potoli foamea oamenilor in anul ce va veni. Linistea se sparse asemenea unui borcan care cade pe beton. Dinspre sat se apropiau cativa oameni care faceu o galagie de nedescris. La inceput vocile pareau neclare dar cu cat se apropiau mai mult vorbele incepeau sa li se auda din ce in ce mai clar
            -Fxxx-ti pesedeu matii de communist imputit, zbiera unul dintre ei care tinea o coda de steag in mana.
            -Ce ba voi sunteti mai breji? , intreba celalalt cu vocea tremuramda, ati furat de ati rupt.
            -Iti crap capul caxxtxle, zise cel dintai si intra in lanul de porumb in urmarirea comunistului imputit.
                        Comunistul fugea de sarea brazda in inaltul cerului , bag seama ca stia el ce stia. Cel breaz alerga si el fluturand coada de steag. In cele din urma il ajunse si disparura in lanul de porumb. Camera de filmat ramase blocata pe lanul de porumb timp de 20 de ore. Intre timp se facuse luni dimineata. Ziua de Rusalii. Comunistul si cel breaz iesira cu un radiou in mana de la care se auzea o stire despre o rusine nationala fara margini. Cei doi pareau inerti. Cel breaz dadu un telefon si spuse sec : Adu-mi o galeata cu apa langa lanul de porumb. Se asezara pe pamant unul langa altul timp de jumatate de ora pana aparu cel cu galeata de apa. Se ridicara fara a-si vorbi. Cel breaz apuca galeata si ii turna comunistului jumatate din continutul ei in cap. La fel facu si comunistul cu cel breaz.
            -Te-ai trezit?, intreba comunistul.
            -Nu stiu, tu?, replica cel breaz.
            -Nici eu nu stiu.
            -Ar fi bine sa nu se trezeasca ei si sa ne rupa capetele la toti.
            -Nu s-au trezit ei douazecisisase de ani, crezi ca ii va trezi un meci?

            -E belita prietene ca nu e paine si acum nu mai e nici circ.

marți, 8 martie 2016

Chiar azi doamna?

                        Azi e 8 martie , toata lumea zambeste si imparte flori. Hop si eu pe un site de stiri, ce-mi citesc ochii? (o exprimare cel putin bizara!-asta cu ochii-). Doamna Cristiana Anghel…cum nu stiti care…aia cu greva….cu foamea…de aparea ea mereu pe patu’ de spital dand interviuri la antena…ca nu mai suporta ce fac politicienii…tot nu o stiti…hai ca sunteti culmea…aia de a ajuns senatoare in Senatul Romaniei si spune numai porcarii (de a devenit si ea ceea ce injura)…aia de vorbeste altfel decat atunci cand era in greva foamei…aia de i-a zis unui cioban ca e prost…aia! Aia de zice ca e normal ca demnitarii sa aiba pensie speciala ca ei se sacrifica. NOI NU! Ei da. Ei merita. AIA! Are si ea o propunere legislativa. Ca insulta si calomnia sa fie reintroduse in codul penal. Insulta sa fie pedepsita cu amenzi intre 1500 si 4500 lei. Oare o fi atat de greu SA GANDESTI? Ce faceti doamna Cristiana Anghel in Senatul Romaniei pentru noi toti romanii??? Ce faceti pentru binele oamenilor? Va dati pensie speciala ca o meritati-pentru binele omului de rand. Mai dati o lege prin care va puneti la adapost de injuraturi, insulte si alte alea. Dati si o lege pentru flegme si scuipat. Nu va zic de ce! Azi e 8 martie.

1-Q Sapro


Consilier de bagabonteala politica

P.S. Hai sictir!

marți, 9 februarie 2016

Tara Babalunia si Legea Defaimarii

                 (Intamplare fictiva cu un Mustacios frustrat)

Mustaciosul statea singur la o masa unde servea o cafeluta de dimineata. Chelnerul tocmai ii aduse-se ceva de mancare si se departa respectuos cu fata tot la el , semn ca era un om foarte temut in Babalunia. Tara in care Mustaciosul era ceva sef mai mic prin conducerea tarii. Iti dai seama cum ar fi tremurat chelnerul daca mustaciosul ar fi fost chiar seful tarii.
Mustaciosul citea un ziar si deodata exploda:
-Fuxx-xx mxxtxx mxxi! Fxxxi faxxxxa lu mxxa de cxxxt cu ochi. Jixxxxa dxxxu. Jurxxxixxu’ lu’ peste pxxxxt. Lasa ca va arat eu voua.
Nervos din cale afara tranti tot ce era pe masa si dadu un picior zdravan scaunului dupa ce se ridica. Mototoli ziarul si incepu sa il calce in picioare. Dupa aceea il ridica de jos si rosu la fata ca un rac incepu sa muste din el si sa il mestece. In timp ce facea asta vocifera  neinteligibil. Dupa ce termina de mancat ziarul spuse:
            -Am sa vorbesc cu toti mai-micii mei sa dam o lege ca asa ceva sa nu se mai intample. VREAU RESPECT CU ORICE PRET! Vreau sa fiu respectat. Si incepu sa planga. Le arat eu lor. Cine va mai defaima o sa plateasca pana o sa ii iasa ochii din cap. Aici EU SUNT LEGEA!
Asa se si intampla . In Babalunia aparu o lege nebuna prin care daca spuneai lucruri urate (chiar de erau adevarate-caci mai-micii erau hoti, lenesi,aroganti si in cele mai urate feluri posibile) erai amendat. Trebuia sa rabzi toate porcariile pe care Nu numai Mustaciosul si toti mai-micii lui le faceau ci si toti celalti mai-mici ai altora. Trebuia deci sa rabzi toate nedreptatile ca nu cumva sa defaimezi pe cineva. Sau sa se spuna ca Defaimezi. Mustaciosul jubila.

Fuxx-l ix nxxxc sx-l fxx!!! Pe Mustacios!


1-Q Sapro
Consilier barbos de bagabonteala politica in Babalunia


P.S.  Personajul care apare in aceasta povestire este fictiv. Orice asemanare cu o persoana  vie sau decedata, ori decedata care totusi VOTEAZA intr-un anume judet este pur intamplatoare.


marți, 2 februarie 2016

Primaria Bistrita –veverite-4600 de euro

            Am citit stirea si nici macar nu m-am enervat. Trebuia sa trecem la un alt nivel, clar! Dupa panselute, borduri supraetajate (cum am vazut in sectorul 3) trecem la veverite. Vremuri noi-moda noua. Cred ca ar trebui sa ma mut in Bistrita. Acolo nu mai sunt probleme.  Vor fi veverite cu coada stufoasa care se vor apropia cand vei ciocni doua nuci. Bine, sunt si in Bucuresti veverite in orice parc dar astea din Bistrita sunt veverite de 100 de euro bucata. Cred ca au coada muuuult mai stufoasa. Voi avea un zambet mai mare decat avea iliescu (scuzati litera mica de la inceputul numelui-am incercat-nu pot litera mare) pe afise in anii 90’. Imi imaginez consilierii de la primaria Bistrita cum stateau ei in birou la o sedinta:

-       Domnu’ Georgescu cati mai avem de cheltuit? Bani.
-       Aaa…pai avem, zise domnul Georgescu.
-       Pai hai sa facem o nebunie ceva, are cineva ceva idei?
-       Domnule Toderas am eu, am vazut pe un site niste…veverite, zise Aurel timid.
-       Ce ma Aurele?
-       Niste veverite domnu’ Toderas
-       Si…ce facem cu ele?
-       Le ducem in parcu’ municipal, le facem si o voliera cu niste casute…o sa fie frumos. Mai rade lumea cand le vede….sa fie veseli de alegeri! Stiti?
-       Da ma Aurele da mai stiu ca in parcu municipal sunt veverite. Natural. Am vazut eu acu’ 6 luni.
-       Da domnu’ Toderas dar eu am fost acum cu prietena, inainte de valantain stiti?...si nu mai erau, au plecat in padure. Asa le si zicem la presa daca e.Ca sa nu bata la ochi…sa zica astia nustu’ ce, sa una-alta…le luam din Galati! E perfect.
-       Ba Aurele tu nu esti chiar prost. Bravo-bravo! Hai s-o facem!
-       Ce?
-       Sa luam veverite, e cineva impotriva?
-       Nu!
-       Nu!
-       Nu don’ Toderas
-       Deci toata lumea vrea veverite! S-a votat. Anu’ viitor daca reusim acum in alegeri luam maimute si as vrea sa amenajez aici la Bistrita un vulcan activ care sa atraga turistii. Iti dai seama ce o sa fie?
-       Sa traiasca domnu’ Toderas!
-       Traiasca!
-       Ura!
-       Gura ba! zise Toderas, suna primarul!

Dixit! Hai sictir!

1-Q Sapro
Consilier de consilieri pentru bagabonteala locala

Numele persoanelor care apar mai sus sunt pur fictive. Orice asemanare cu persone din viata reala e pur intamplatoare.

P.S.:

Acum pe bune Din 21 de consilieri locali proiectul a fost votat de 11 dintre ei. De la PSD, ALDE si UDMR. Sa opus un singur consilier de la PNL. Omu’ a zis ca din 4600 de euro poti sa faci si o casa de vacanta din lemn .  Se pare ca veveritele vor avea un hotel. :)

P.P.S.: Sa nu credeti ca am ceva cu veveritele, astea le-am filmat eu:

https://www.youtube.com/watch?v=pLfGWipc4q4

vineri, 29 ianuarie 2016

8 motive ca Dragnea o arde aiurea cu boicotul !!!

                   Cand l-am auzit pe Dragnea ca Psd ar putea sa nu participle la viitoarele alegeri locale m-am dus frumos la baie, m-am spalat in urechi si apoi am revazut declaratia. A doua oara am auzit la fel. Deci nu eram eu de vina ci el. Iata 8 motive pentru care nu il cred:

1.         Zaharul si uleiul cred ca a fost deja achizitionat-inscriptionat. Expira data de consum. Nu ca si-ar face ei probleme. Chiar daca mori poti sa votezi. S-a observat asta in cazul judetului pastorit de Nea Mustatea. Asa-i? Asa-i!!! In cazul galetilor e problema daca au inscriptionat an sau data dar e remediabila problema.
2.         Am avea prea multi ,,independenti’’. Saaaaau pur si simplu le e rusine cu numele si vor sa para independenti. Numele partidului. Ca si Oprescu a castigat in Bucuresti ca ,,independent''. Apoi...poveste lunga.
3.         Nu avem noi norocul asta. Pur si simplu nu avem. Ca o mica paranteza :de ion i. nu cred ca mai scapam...
4.         Ar creste adeziunile la Unpr sau Alde fara motiv. Dupa Oprea nu se mai duce nimeni. Nu cred ca le place drumul. Iar la Tariceanu...neah!
5.         Politicienii nu se pot abtine. Astia candideaza si cand nu e campanie. Ponta inca are pe Calea Grivitei un panou cat toate zilele cu ponta presedinte. L-am revazut azi. Panoul. E prea sus. Panoul. ponta nu stiu unde e. J
6.         Dragnea nu face ce vrea el. In fiecare partid poti sa intinzi coarda pana la un punct. Sunt atatia altii care asteapta la cotitura. 
7.         Glume d-astea se fac pana in maxim clasa a -3-a. Gen nu ma mai joc!
8.         Vrea sa ne pacaleasca. In plus. Ca o pedeapsa ceva. Sau pur si simplu a vorbit pe nas. Se mai intampla. 

Pacat ca nu e masina de scris. I-as propune sa scoata foaia si sa o ia de la capat. Cu alte vorbe, cu alt sens, cu ceva cohones...na!


1-Q Sapro
Consilier de declaratii politice bagabontesti

sâmbătă, 23 ianuarie 2016

De ziua Unirii Principatelor- 5 intrebari

            Urmeaza manifestatii, steaguri, discursuri, declaratii, poze. Pentru asta politicienii s-au pregatit cum se cuvine. Costume impecabile, camasi curate si calcate. Daca as fi jurnalist as intreba insistent pana as obtine un raspuns concret la:
1.    Marcam 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească. Ce va face Romania daca lucrurile in Republica Moldova vor degenera?
2.    In ce situatie se afla Romania in momentul de fata cu privire la imigranti? (exista un plan cu privire gestionarea unui eventual val ilegal de imigranti? Cati veti acepta sa preluam? De ce? Cine a fost Constantin Brancoveanu si de ce a murit?)
3.    Parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei, cuantumul fiind de 0,55% din indemnizaţia de parlamentar. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet (tradus in ron ar insemna cam asa: un mandat - pensie de aproximativ 1.550 de lei, două mandate -3.100 de lei, trei mandate- 4.600 de lei). Cand vor face parlamentarii legi in favoarea romanilor pe care spun ca ii reprezinta?
4.    De la ce partide si cati membri de partid se afla in structurile guvernului ,,technocrat,, Ciolos?
5.    CNADNR a promis pentru 2016 realizarea a 95 de km de autostrada. In cazul in care nu se vor realiza cine va raspunde si cum?

Daca un demnitar cu putere de decizie citeste aceste randuri se poate simti liber sa raspunda. In caz ca nu e ocupat cu fursecuri si vinut.



Povestea vinului fiert si descoperirea sfeclei de zahar

                        Poveste nu prea populara caci are putine view-uri (poate cu putina distribuire…da asta e alta poveste!)           

            Ehe-hei dragii 1-Q-lui a fost odata demult, tare demult, taman pe vremea cand se potcoveau puricii cu nouazecisinoua de oca de fier la un picior de sareau in inaltul cerului si ziceau ca tot e putin, a fost atunci un om pe care il chema Gheorghe. Omul asta era vrednic tare. Avea de toate in ograda: pui, gaste, capre, curci, bibilici,oi, porci, vaci, cai si cate si mai cate. Gradina de legume si zarzavaturi era o incantare pentru orice privitor si ai fi zis ca acolo muncesc sute de oameni nu un singur om. La marginea gradinii de-a lungul gardului avea tot felul de pomi fructiferi din care indemna drumetii ce mergeau drum lung sa isi ia ce le pofteste inima si-apoi schimba o vorba cu ei la fantana din fata curtii ce avea apa rece si buna. Gheorghe avea cate o vorba buna pentru fiecare. Muncea cat e ziua de lunga pentru sporul casei si nu umbla teleleu prin lume. Despre el s-a spus prima data ca omul sfinteste locul. Avea o gospodarie cum ii sade bine omului harnic dar nu avea cu cine sa imparta aceasta bunastare. Atunci s-a gandit ca a venit vremea sa se insoare. Fara sa stea pe ganduri si-a pus ceva merinde intro traista alaturi de secure si a plecat peste sapte dealuri si-o poteca. Acolo era un sat mare caruia i s-a dus vestea in lume ca avea fete cuminti si fara seaman de frumoase. V-as spune numele satului sa mergeti si voi dar pe vremea aceea inca nu se inventasera nume pentru sate. Doar pentru oameni. Merse Gheorghe cale lunga sa-i ajunga vreme de cateva ceasuri pana a dat de o padure mare si deasa. Cum trecu prin ea odata se facu un luminis in care mirosea tare frumos. Mirosea a prospetime. Nu va speriati. Nimeni nu intindea rufe si nimeni nu povesteste o reclama la detergent, Doamne fereste! Vazu omul nostru ca pe marginea luminisului crestea o planta frumos mirositoare. Rupse cateva frunze si le freca in palme. Duse palmele la nas si realiza ca aceasta era sursa mirosului proaspat. Lua cateva lastare sa-si planteze si el in curte si statu cateva minute sa se gandeasca. Am sa-i zic menta. Gheorghe fu primul om din lume care frecase menta. Avea o senzatie tare placuta din cauza mirosului de menta. Lua cateva imbucaturi de mancare apoi bau putina apa de la un izvor din apropiere. Mai freca un pic menta pe acolo prin luminis si pleca iar la drum. Merse Gheorghe al nostru pana intalni un lac mare de nu-l puteai cuprinde cu ochii. Facu o pluta din niste lemne pe care le taie cu securea. Apoi  lega lemnele cu funie impletita din cojile copacilor. Isi ciopli o vasla si isi lua si o prajina lunga daca adancimea apei nu e prea mare sa se foloseasca de ea. Baga pluta in apa, se sui si el si incepu sa impinga din prajina pana apa se facu mult prea adanca. Apoi trecu la vasla. Dadea cand pe stanga, cand pe dreapta ca sa tina drumu drept. Pe la mijlocul apei vazu o insulita mica pe care era o casuta. Acosta acolo, trase pluta pe mal si batu la usa. Auzi vocea unei batrane care il pofti inauntru. Ii dadu binete. Femeia il intreba ce vant il aduce pe acolo si el ii povesti unde merge si cu ce scop. Ii oferi din merindele lui si o intreba daca vrea un pic de apa proaspata. Femeia vazand ca e om bun ii arata drumul in care trebuia sa mearga si ii mai spuse ca atunci cand va intalni un podet intre doua vai sa nu treaca pe el ci sa coboare in vale si apoi sa urce dealul. Gheorghe ii multumi femeii apoi lasa pluta la apa si vasli pana apa ii permitea sa impinga la prajina. Mai dadu cat mai dadu din prajina pana ajunse la mal. Acolo trase pluta la adapost intr-un desis unde ascunse alaturi vasla si prajina. Isi continua drumul pana ajunse la podetul dintre vai si tare ar mai fi trecut pe el ca asa drumul ar fi fost tare scurt dar isi aduse aminte de vorbele femeii si cobori in valea abrupta destul de repede. Urcusul a fost mult mai dificil caci trebuia sa suie pieptis si nu avea de ce se apuca. Erau numai tufe de zmeura si daca se apuca de ele il intepau. Dar fura si ele bune la ceva ca i se facuse cam foame si merinde nu prea mai avea, apa nici atat.. Asa ca ii tinura si de foame si de sete. Dupa o vreme ajunse la poteca. O trecu si pe aceasta caci satul ce avea fete cuminti si fara seaman de frumoase era peste sapte dealuri si o poteca. Inainte de a ajunge intalni un copilas de cativa anisori care ii zambi. Daca ii zambi el il intreba:
-       Cum te cheama copilas?
-       Scorilo nene, spuse copilasul.
-       Tine minte la mine, spuse Gheorghe, cand va fi sa  iti vina pe lume intaiul nascut, de va fi baiat sa il numesti Decebal, si pleca mai departe.
            Gheorghe se duse la hora din sat care era organizata in acea zi si nu stia incotro sa se uite mai intai. Erau numai fete cuminti si fara seaman de frumoase. Se duse pe la fiecare si le zise o ghicitoare:   Ce e grea da’ nu-i rusine
                Si tine numai cu tine?
     Ce-ti da bucurie mare
     Cand mergi seara la culcare?
                        Cand incepu sa primeasca raspunsuri care mai de care isi schimba un pic parerea despre fetele cuminti dar tot ramasera fara seaman de frumoase. Pana la urma dadu de una care ii spuse sigura pe ea: Munca! Atunci Gheorghe O intreba cum o cheama. Iar ea ii raspunse: Lia. Vorbira ce vorbira si se placura. Au jucat si impreuna la hora. Cand hora din sat se termina merse cu ea la parintii ei si ii intreba daca ii dau fata de nevasta. Parintii fetei se bucurara tare caci despre Gheorghe cel harnic de peste o poteca si sapte dealuri ajunsese vorba si pe la ei. Au facut nunta mare chiar in satul fetelor cuminti si fara seaman de frumoase apoi Gheorghe si Lia plecara la casa lor. Dar nu toate lucrurile sunt frumoase in viata. Niste oameni din satul fetelor cuminti si fara seaman de frumoase ii pusera gand rau lui Gheorghe si se luara dupa ei. Tinerii insuratei se grabeau catre casa lor si au mers ceva mai iute. Ajunsi la podet omul nostu ii spuse sotiei sa coboare in vale apoi sa urce dealul. Iar femeia il asculta. Cand ajunsera sus in deal vazura si oamenii ce le pusera gand rau ca intrasera pe podet. Gheorghe striga la ei sa se intoarca dar ei vroiau sa ii faca de petrecanie cat mai repede si nu il ascultara. Podetul se rupse sub ei si se prapadira. Ajunsi la lac Gheorghe scoase pluta din desis, lua si prajina si vasla. Oprira pe insula sa o prezinte pe sotia lui femeii ce il ajutase. Ii multumi pentru sfatul dat si ii povesti de-a fir-a-par toate ce s-au intamplat. Mancara din merindele pe care Gheorghe si Lia le aveau la ei si baura apa proaspata. Inainte de a pleca femeia batrana il trase deoparte pe Gheorghe si ii spuse:
            -Din prima gresala pe care o va face sotia ta veti avea de invatat.
            Plecara de la casa femeii de pe lac, trecura prin padurea cu luminis si peste cateva ore bune ajunsera acasa. Aici toate bune si frumoase. Gheorghe muncea parca si mai cu spor cat era ziua de lunga iar Lia gatea si facea treburile casei cantand. Cand muncea pe langa casa Gheorghe o auzea si ii placea tare. Seara cand se intorcea de la munca avea pentru ea numai vorbe frumoase. Ii spunea Lia Ciocarlia. Ca asa de frumoasa voce avea. Se iubeau nespus de mult. Veni toamna si Gheorghe facu si vinul. Din care isi lua cate un litru cu el la munca in fiecare zi. Avand de semanat pentru primavara si muncind pana noaptea tarziu s-a intamplat ca Gheorghe sa vina acasa nespus de obosit trei zile la rand. Cum venea, cum pica lat de oboseala. Lia se gandi ca nu o mai iubeste. Se perpeli toata noaptea si nu putu de fel s-adoarma. Se gandi ca vinul e de vina si vru sa-l strice. Asa ca se scula cu noaptea-n cap, lua o oala mare si puse vin pana aproape sa umple oala. Langa curtea casei crestea sfecla. Sfecla nu era cunoscuta ca leguma in acele vremuri. Lia scoase din pamant patru sfecle mari, le taie, apoi le arunca in vin sa-i strice gustul. Gheorghe se trezi si o-ntreba ce face acolo. Ea ii raspunse ca ii strica vinul ca de aia nu o baga el in seama. Gheorghe vru sa ii raspunda dar vinul fiert ii mirosea asa de bine. Isi puse intr-o cana, sulfa in el si-apoi gusta. Vazu ca gustul nu i se stricase ci parca si mai bun era. I-a zis nevestii sa-i arate ce a pus in vin ca il facu mai dulce. Asa ca ea. Lia ii arata sfecla. Era sfecla de zahar pe care el a inceput sa o cultive. Iar vinul fiert in fiecare iarna la gura sobei ei ciocneau. Si de atunci n-a mai trecut o zi din viata lor fara isi spuna in fiecare zi cuvinte dulci si sa-si zambeasca.. Si n-a trecut nici vreme multa pana ce-n casa lor copii veseli chihoteau.  
           



joi, 21 ianuarie 2016

Putin, Obama,refugiatii sirieni si gerul din Romania


                                            (Intamplare fictiva scrisa dimineata pe tarziu)



20 ianuarie 2016. Plictiseala mare in cancelaria prezidentiala din Moscova. Putin se juca putin cu niste documente strategice facute cocolos pe care le lansa catre cosul de gunoi. Avusese foarte mult de mototolit unul dintre soldatii care ii pazeau usa biroului. Micile proiectile rotunde ii dadeau o mare satisfactie lui Vladimir. Se gandea ca sunt rachete nucleare rusesti iar cosul de gunoi era restul lumii. A vazut pe jos un cocolos si si-a adus aminte de Ciolos. Era vesel si s-a gandit la Deveselu. Cand s-a gandit la restul lumii si-a adus aminte de SUA si a pus mana pe telefonul rosu. Avea si unul albastru dar lui ii placea sa sune mai mult de pe cel rosu. Habar n-am de ce. Isi drese vocea in asteptarea preluarii apelului pentru a avea o voce mai grava.
-Alo, salut brother, zise el intr-o engleza stricata. Ce zici, care e treaba? 
Deja o stricase. El vroia sa para grav dar cand colo i-a iesit o voce destul de pitigaiata din cauza pauzei vocale de o ora.
-Hello Vladimir (sau ,, Hell no..’’ nu prea am dat mare atentiei imaginatiei cand mi s-a furisat  asta spre constient)
-Fi atent ce m-am gandit, imi faci si mie o favoare?
-Spit it! , zise Obama.
-Da si tu un telefon la aia ai tai cu antelele HAARP si roaga-i sa prelungeasca un pic gerul in Romania.
-Ok!
-Ramane sa dau eu un Bergenbier (incep amandoi sa rada cu pofta). Nu de Bergenbier. Stiu eu de ce. Lor le placea foarte mult sa rada de altii. Chestia asta o aveau amandoi in comun, Era micul lor secret murdar. Noaptea se sunau si radeau de altii pana spre dimineata. Fara ca lumea intrega SA STIE ASTA.
Dupa ce a terminat discutia cu americanul,  Putin a aruncat ultimul cocolos catre cosul de gunoi. Nimerise 10 din 400. Un record personal care trebuia sarbatorit cumva. Absolut. Ce votca proasta, se gandi Putin. Satul de cei din jurul sau-care intre noi fie vorba, beau si ei Absolut pe furis- a dat un alt telefon de data asta in Moldova.
-Alo, Dodon?
-Da sefu’…
In noaptea asta dati drumu’ la bahaos in Chisinau si te sui in primul avion catre Moscova. Sa il iei si pe Usatii!
-Sa traiti, am inteles! Primul avion. Edin, dva , tri si-am venit.
Intre timp gerul in Romania isi facea de cap. Continua sa crape pietre. Cincizeci de refugiati sirieni trecusera granita ilegal prin Serbia si asta era doar inceputul. Putin inchipuse un mare bahaos cu ger , refugiati sirieni si o instabilitate politica accentuata in Republica Moldova. Porcaria asta doar pentru ca a nimerit el zece cocoloase de hartie in cosul de gunoi.  Intre timp au venit la el Dodon si alalalt cu numele sfortat si au tras o betie crancena cu ochii pe marile agentii de presa. Va zic si ce vodca au baut. Standard. Unu dintre ei a mutat pe CNN si a zis:
-Pe 22 ianuarie...
 De aici mi s-a taiat filmul ca a deschis cineva usa si a intrat o pala de ger Siberian de mi-au inghetat degetele p[e tastatura dea M nc EPT s scr aiureaA. Tr sa trmn k nu ma pot!!!!!!!!!


1-Q Sapro


Consilier infrigurat de vremurile care vin fiert

miercuri, 6 ianuarie 2016

Sarbatorile nu s-au terminat!!!

Suna un pic anapoda! Dar…sa incep si eu cum incepea domnu’ Vadim (R.I.P.) : Mi-au spus mie niste generali de-ai mei ca in Drumul Taberei a fost vazut personajul numit Mos Gerila (pe rit vechi-ceausist) sau cunoscut mai nou ca Don’ Recel Caloriferescu. Totodata mai multi plutonieri de-ai mei mi-au zis ca au auzit si cete de uratori pe strazi prin sectorul 6 cu ceva colinde noi cu administratia locala, cu Radet si cu Elcen (scuze pentru literele mari de la indivizii cu caldura).  Din pacate la mine nu a ajuns decat o bucata din finalul unui colind pe care il redau din memorie:

Fie iarna cat de grea
Haina n-o poti dezbraca
Daca ai calorifer
Fugi nene de langa el
Ca e tare-tare rece
Nu ne intrebati de ce!
Fie iarna cat de grea
Haina n-o poti dezbraca
Nici in casa langra brad
Ca radetu’-o da de gard
Si le dam multi-multi, multi bani
La anu’ si la multi ani!

            Am adaptat putin versurile in caz ca intra un copil din gresala si citeste ce am scris eu aici. Varianta pe care am auzit-o eu e mult mai hard-core. Problema e ca Don' Recel Caloriferescu asta nu aduce niciun cadou. Asta vine si ia. Iti ia dramul de caldura care il ai chiar daca blocul e izolat termic.Si nu vine pe horn ci vine pe sub usa sau prin teava de la calorifer. Faza mai proasta e ca nu se stie cand vine Don’ Recel Caloriferescu deci nu poate fi sarbatorit intro anume zi si de ceva vreme in sectorul 6 a tot fost sarbatorit zi de zi pentru a nu se rata ziua lui. A lu’ Caloriferescu asta (Mos Gerila pe rit vechi ceausist, deh!). Ca asta daca afla ca ai ratat ziua lui se razbuna. Se razbuna asa de tare ca nu mai pleaca din casa ta pana la primavara. Am uitat sa va spun ca tipu’ e periculos tare. Primavara moare si reinvie pe final de toamna-inceput de iarna. Mai ceva ca moda. Sa se ia de-o mana Radetu’ si cu Elcenu’ si sa se dea cap-in cap. Sa se sparga ghinionul si sa plece Don’ Recel Caloriferescu taman in Rusia. Today.

1-Q Sapro

Meteovociferescu de serviciu!

duminică, 3 ianuarie 2016

Invitatie la Sanius

            Ieri m-a sunat un vechi prieten. Nu ne-am mai auzit de un car de ani. Cand am vazut numar necunoscut deja ma pregateam. De ceva vreme ma tot freaca unii si altii la cap sa investesc bani in piata de capital , sa cumpar petrol, sa vand canepa, chestii d-astea speculative. Cand ii auzi vorbind te si vezi suflanu-i in ceafa lu’ Tiriac. Pregatisem o gluma cu: ,,Dati-mi numarul dumneavoastra de telefon , eventual de fix, de-acasa ca va sun eu cand nu sunteti la munca sa vedeti si dvs. cum e sa va tot deranjeze cineva. Promit ca voi fi insistent.’’ Mi se parea amuzant. Asa ca am raspuns hotarat: Da! Moment in care am auzit de la celalalt capat al firului (desi fire tzu-tzu ca vorbim pe mobile):
-Ce faci ba nebunule? Ce mai zici, care mai e viata ta?
Am avut un moment de blank. Nu mai auzeam nimic. Eram suparat ca ramasesem cu gluma la stadiul de gand. Cam asa e cand iti faci planul de dinainte. Dupa cateva secunde am inceput sa aud iar vocea interogatoare:
-Alo? Mai esti acolo? Alo! Alo?...
-Da sunt! Cine e?
-Sunt eu ma…Marius. Marius Sanius. Ba greu da omu’ de tine. Pana am facut rost de numarul de telefon. Mi-a dat Petrica trei numere de telefon de-ale tale. Doua sunt decedate si al trei-lea…asta pe care am sunat.
            Am vorbit de una de alta, na, ca oamenii care nu se mai aud de cel putin zece ani. Am primit o invitatie. Azi ma duc la Sanius. Pe frigu’ asta. Vreme pe care nu ai scoate nici un caine din casa daramite un om. Asta din cauza lu’ Petrica. Tot asta cred ca imparte numarul meu de telefon si pe la astia cu piata de capital. O sa dau si eu numaru’ lu’ Petrica la aia de la Zepter. Aia sunt foarte insistenti! Oale si furculite.

1-Q Sapro

Consilier de refuz sistematic investitional

vineri, 1 ianuarie 2016

Fac ce fac si iar conspir!

                                                  


                                    Prima zi din an. Am adormit spre dimineata obosit dupa un drum lung si un singur pahar de vin. Am avut un somn linistit dar cand m-am trezit mi-am dat seama ca conspirasem prea mult. Un pic neclar. Ceva cu o regina, cu niste societati secrete, planuri, mai mari de-ai lumii, diverse programe, agentii, agenti si toate alea. Din fericire m-am trezit cu fata spre geam. Stiti ce se spune. Daca te trezesti cu fata spre geam …uiti ce-ai conspirat. Pe seara am tras doua-trei ture de parc sa mai ard din ce s-a depus intre Craciun si revelion. Ghinion! (sic!) vorba lu’ Iohannis. Iar am conspirat. Din pacate tot cam neclar. Ceva cu niste armate, cu rearanjari de scene si muuuulta manipulare. Un cacat! Am facut un dus si am scapat si de conspiratia asta. Sa vedem ce mai imi rezerva si ziua de maine. Trebuie sa imi iau un Anticonspirant mai bun. Astea pe care scrie ca tin minim 48 de ore nu fac nici doi lei. Oricum, stiti vorba aia: doar cine nu munceste nu conspira.

1-Q Sapro

Consilier de bagabonteala oculta